februarie 02, 2015

Un alt anotimp

Mă știe văzduhul 
e tot ce mai pot să îndur
alt sfârșit de gerar 
lovind cu-ndoieli alte lumi 
când dintr-o dată în prag nesupus
clipa neclipă și-al zilei sfârșit
sărac de lumini
e ceasul tăcut 
când liniștea doare și doare 
un gând 
ca o povară
singuratic amurg 
rătăcit între noi
când totul un strigăt
când totul 
nimic


Eli Gîlcescu

Un comentariu:

  1. Fiecare sfârșit e un nou început.Al cicilea anotimp le cuprinde pe toate deasupra nimicului absurd. Sus inima ca un steag al vieții și speranței! Inspirație pe culmi! Ave!

    RăspundețiȘtergere