Primăvara înapoi

Povestește-mi ceva, azi, ca să pot atinge mai ușor primăvara, abia îngăimată peste liniști, din ce întuneric, lumina, din ce iubire, înserarea, cu toate primejdiile, cu toate florile, primăvara, pe aceleași locuri, cu aceleași bătăi încete, să-mi surâdă cu surâsul așteptării, să-i întind brațele, să-mi lipesc obrazul de obrazul ei, să-i ascult ziua de afară, să se risipească undeva, aiurea... și nimic să n-o mai poată opri

Eli Gîlcescu